• In hoc signo vinces (lat.) –Sub acest semn voi învinge.
Eusebiu
[Deviză a împăratului creştin Constantin cel Mare, înscrisă sub semnul unei cruci pe stindardele armatei sale, înainte de lupta cu Maxenţiu. Astăzi, expresia se foloseşte pentru a arăta calea pe care trebuie să o urmeze cineva pentru a-şi realiza un ideal.]
• Je prends mon bien où je le trouve (fr.) – Iau (ceea ce-mi trebuie) de unde găsesc.
Molière
[Deviza celor care nu-şi fac nici un scrupul când este vorba să-şi procure ceva.]
• Laisser faire, laisser passer(aller)! (fr.)- Lăsaţi să facă, lăsaţi să treacă (să meargă)!
[Lozinca sub care fiziocraţii –adepţi ai unei doctrine economice apărute în secolul al
VIII-lea în Franţa , care a arătat că avuţia ia naştere nu în procesul circulaţiei ,ci al producţiei nemijlocite , considerând însă producţia agricolă drept izvor unic al avuţiei – au luptat pentru libertate deplină în viaţa economică.]
• Le moi est haïssable(fr.)- Eul este vrednic de ură.
Blaise Pascal
[Condamnare a egoismului , a transformării eului în centru al universului, în duşman şi despot virtual al celorlalţi oameni. A fost aleasă drept deviză de parnasieni.]
• L’État c’est moi! (fr.) – Statul sunt eu!
[Cuvinte pe care Ludovic al XIV-lea le-ar fi rostit în 1651 în faţa Statelor generale. Indică chintesenţa monarhiei absolute.]
• Macht geht vor recht (germ.) – Forţa trece înaintea dreptului.
[Deviza cancelarului Bismark, care trădează preferinţa pentru utilizarea forţei.]
• Nec pluribus impar (lat.) – Nu neegal mai multor aştri.
[Deviză (cu sensul de superior, „fără pereche”), înscrisă pe emblema regală a lui Ludovic al XIV-lea , care reprezintă un soare luminând întregul glob. Chintesenţă a orgoliului nemăsurat.]
• Qui tacet, consentire videtur (lat.) – Cine tace, pare a consimţi.
[Principiu de drept canonic, luat drept deviză de papa Bonifaciu VIII.]
• Castigat ridendo mores (lat.) – Îndreaptă moravurile prin râs.
[Deviza comediei, dată de poetul francez J.de Santeul.]
• Ubi bene, ibi patria (lat.) – Unde e bine, acolo e patria.
[Formulă întâlnită cu mici deosebiri la Aristofan, Pacuvius, Cicero. Deviza celor care sunt gata ca, pentru avantaje materiale, să calce în picioare până şi sentimentul înalt al dragostei de patrie.]
• Virtute, non astutia (lat.) – Prin virtute, nu prin viclenie.
[Deviză a luptătorilor cinstiţi, şi, în genere, a celor care vor să reuşească numai prin merite.]
• Nihil sine labore! (lat.) – Nimic fără muncă.
• Nihil sine Deo! (lat.) – Nimic fără Dumnezeu- Inscripţie pe coroana României.
• A-şi primejdui viaţa pentru adevăr. (Juvenal)
[Maxima vieţii lui J.J.Rousseau , pe frontispiciul a numeroase ziare din timpul Revoluţiei Franceze.]
• Legea morală în noi şi cerul înstelat deasupra noastră
Immanuel Kant
• Deviza mea: Nulla dies sine laetitia. Dar laetitia înseamnă: disciplină, muncă, trudă, suferinţă, îndoială, invenţie, bucurie.
Constantin Noica
• Scopul scuză mijloacele. – Deviza iezuiţilor.
[Popularizată prin Nicolo Machiavelli (1469-1527) , care însă preciza: „Ia seama că suntem în vremuri corupte, iar,dacă mijloacele sunt acestea şi lumea e astfel făcută, vina nu e a mea.”]
