Dezamagire…
Ca orice om am si eu multe defecte. Printre ele ar fi o naivitate excesiva in unele momente si o incredere oarba in oameni. Dar cum stim si noi, unii oameni ajung sa te dezamageasca. Voit sau nu. Stai si te intrebi daca se merita sa pui suflet in ceea ce faci, daca merita sa te atasezi, daca se merita sa ai respect, daca se merita sa ai bun simt?
Oricat am incercat sa ma schimb, sa fiu mai nepasator, sa ma doara undeva de anumiti oameni nu am reusit. Daca atatia ani esti crescut intr-un fel, nu te poti schimba in cateva minute sau zile. Uiti poate, dar nu ierti. Speri ca urmatorul este mai bun si ca nu te va dezamagi, dar poate o va face si el. Si uite asa poate in timp increderea asta oarba in oameni poate disparea.
Se spune ca ranile trec…dar vin si intreb: dar cicatricile??? E al naibii de dureros sa te stii un om corect si undeva cineva sa inventeze tot felul de povesti sf. Ne luam intotdeauna un punct de reper si ne multumim sa vedem unele lucruri pana la el. Dar de multe ori nu reusim sa vedem mai departe de acel punct. Sa facem alte interpretari, sa apreciem lucrurile si oamenii din alt punct de vedere. Daca atata putem nu avem ce face. Daca nu putem sa muncim si sa vedem mai departe de acel punct, nu ramane decat sa ne complacem in penibilitate.
Cei care ma cunosc cu adevart pot spune ce fel de om sunt. Si cu toata lauda nu cred ca le-am inselat increderea si nu i-am dezamagit. Si voi lupta si de acum incolo sa fac acelasi lucru.
P.S. Stiu ca suna imbecil postul asta, dar asa se intampla, cand te simti tradat, cand esti catranit si al naibii de dezamagit, ca te stii un om al naibii de corect si undeva cineva te sapa si te mananca pe la spate. Fie la voi acolo…
Ce-ai patit mah, Nemesis de ti s-au scufundat toate corabiile? Zi-ne si noua ca nu spunem la nimeni.
Daca stiam ca nu spui la nimeni scriam in post motivul
capu sus
Cred ca trebuie sa inveti din greseli. Dupa experienta asta, pun pariu ca o sa te gandesti de doua ori inainte te a te increde in cineva.
Crezi ca este prima data cand o patesc? Nu. Si cu toatea asta tot am incredere in oameni. E ca in viata. Cand dai de greu nu te sinucizi. Strangi din dinti si mergi mai departe ca vor fi si lucruri placute.
Postul e pe cat se poate de real nici decum patetic,cu totii avem zile bune si rele,nu putem decat sa privim cu optimism ziua de maine.
te inteleg foarte bine si mie imi place sa fiu un om corect si nu pot suporta si ma infurii cind cineva imi duce grija si nu are alta placere decit sa faca rau ….
eu am 13 ani mai mult ca tine,si nu cred ca o sa te vindeci ,asa esti ,si mai bine suferi decit sa nu iti urmezi impulsul….
mi-a placut si chestia cu muntii,dar nu la astia se refera sfatul cu ei….ci la greutati de genul celor de care spui mai sus….cind zici -nu mai pot-…si chiar forta iti lipseste sa mergi mai departe….
Intotdeauna vor exista astfel de momente. Important este sa stim sa trecem peste ele.
cel mai dureros este cand esti dezamagit de cei apropiati, pentru ca ai alte asteptari